- consecvént
- adj. m., pl. consecvénţi; f. sg. consecvéntã, pl. consecvénte
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
consecvént
Look at other dictionaries:
consecvent — CONSECVÉNT, Ă, consecvenţi, te, adj., adv.. s.n. 1. adj., adv. (Care acţionează) conform cu principiile sale, credincios ideilor sale. 2. adj. (Despre o vale) Orientat în direcţia înclinării straturilor. 3. adj. (fil.; despre fenomene) Care… … Dicționar Român
consecvenţă — CONSECVÉNŢĂ, consecvenţe, s.f. Faptul de a fi consecvent. ♢ loc. adv. Cu consecvenţă = în mod consecvent. – Din fr. conséquence, lat. consequentia. Trimis de Joseph, 28.05.2004. Sursa: DEX 98 Consecvenţă ≠ inconsecvenţă Trimis de siveco,… … Dicționar Român
inconsecvent — INCONSECVÉNT, Ă, inconsecvenţi, te, adj. Lipsit de consecvenţă, care îşi schimbă ideile, concepţiile etc.; schimbător, instabil, inconstant, nestatornic, neconsecvent. – Din fr. inconséquent, lat. inconsequens, ntis. Trimis de valeriu, 21.07.2003 … Dicționar Român
consecinţă — CONSECÍNŢĂ, consecinţe, s.f. Rezultat al unei fapte, al unei acţiuni, al unui principiu; urmare. ♢ În consecinţă = a) (loc. conj.) prin urmare, deci; b) (loc. adv.) conform dispoziţiilor, situaţiei etc. – Din fr. conséquence, lat. consequentia.… … Dicționar Român
principial — PRINCIPIÁL, Ă, principiali, e, adj. Care este conform cu un principiu, care decurge dintr un principiu; care se conduce după anumite principii (juste). ♦ (Adverbial) În principiu; în linii generale. [pr.: pi al] – Principiu + suf. al. Trimis de… … Dicționar Român
materialism — MATERIALÍSM s.n. 1. Concepţie filozofică potrivit căreia materia este factorul prim, iar conştiinţa factorul derivat; spec. filozofie marxistă (marxism). ♢ Materialism dialectic = ştiinţa despre raportul dintre materie şi conştiinţă, despre… … Dicționar Român
neabătut — NEABĂTÚT, Ă, neabătuţi, te, adj. 1. Care nu se abate din drumul pe care a apucat. 2. Care nu se abate de la un principiu, de la o normă; dârz, consecvent, ferm, intransigent. [pr.: ne a ] – Ne + abătut. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
neconsecvent — NECONSECVÉNT, Ă, neconsecvenţi, te, adj. Lipsit de consecvenţă, care îşi schimbă ideile, concepţiile etc.; schimbător, instabil, inconstant, nestatornic, inconsecvent. – Ne + consecvent. Trimis de cornel, 08.06.2004. Sursa: DEX 98 Neconsecvent… … Dicționar Român
susţinut — SUSŢINÚT, Ă, susţinuţi, te, adj. (Despre modul, ritmul de desfăşurare a unei activităţi, a unor manifestări) Constant, viu, activ; stăruitor, perseverent, neobosit, neîntrerupt. ♦ (Despre natura, stilul unor scrieri, unei compoziţii muzicale… … Dicționar Român
virtute — VIRTÚTE, virtuţi, s.f. 1. Însuşire morală pozitivă a omului; însuşire de caracter care urmăreşte în mod constant idealul etic, binele; integritate morală. ♦ Înclinaţie statornică specială către un anumit fel de îndeletniciri sau acţiuni frumoase … Dicționar Român
